Vila AnNa Sovata (Casa Patrichi)

Despre Sovata, Cazare Sovata

Lacul Ursu, Sovata
Lacul Ursu, Sovata
Lacul Ursu, Sovata - pauza de la ora 12
Lacul Ursu, Sovata - pauza de la ora 12
Lacul Aluniș, Sovata
Lacul Aluniș, Sovata
Lacul Roșu, Sovata
Lacul Roșu, Sovata
Masivul de Sare, Sovata
Masivul de Sare, Sovata
Masivul de Sare, Sovata
Masivul de Sare, Sovata

Sovata s-a format între anii 1578 - 1582, prima atestare datează din 13 septembrie 1578, iar în 1597 este înregistrată ca staţiune(Cazare Sovata, Pensiuni la Sovata, Cabane la Sovata, Hoteluri Sovata, Tratament Sovata, Lacul Ursu Sovata).

Staţiunea Sovata care ofera Cazare in Sovata la pensiuni,vile si hoteluri, se găseşte în Carpaţii Orientali din Munţii Gurghiu, la o altitudine de 436- 610m. Se află limitată în partea de est de Munţii Căpâlna(715m), în sud Piatra Siclod(1028m), în vest de Munţii Becheci(1078), iar în nord, nord – est de Căpeţi şi Vf. Cireşul(956m).

Din punct de vedere geologic, se găsesc două tipuri de roci: andezite( rocă formată din lavă vulcanică ajunsă la suprafaţă, de culoare gri sau neagră, un bun material pentru construcţii usor de prelucrat ) şi halit sau sare, formată acum 20-22 milioane de ani, în perioada miocenă a terţiarului nou, în perioada în care Marea Mediterană acoperea întreaga depresiune a Transilvaniei şi s-a despartit în mai multe depresiuni mici, prin evaporarea apei, sarea existentă s-a cristalizat şi s-a depus. După ce marea a secat in totalitate şi peste straturile de sare s-au depus sedimente, aceasta s-a înălţat în cute diapire migrând pe margini pe linii de falii.

Relieful este alcătuit dintr-un bazin mic, înconjurat de forme spectaculoase, munţi şi coline cu un farmec deosebit: Vf Saca, caldera Munţilor Ghurghiu cu un diametru de 5-6m supus eroziunii.

Clima este una temperat continentală. Se poate simţi efectul terapeutic şi binefăcător al pădurilor, aerului curat, raşinos, uşor sărat. Temperatura medie anuală este de +8,2°C . Luna cea mai caldă este august şi cea mai rece este ianuarie. Datorită munţilor şi pădurilor care împrejmuiesc depresiunea, este scăzut numărul zilelor în care bate vântul.

Regiunea deţine numeroase ape curgătoarei, dintre care unele deosebit de importante pentru menţinerea efectului heliotermic al lacului Ursu: pârâul Auriu, Criş, Topliţa. Deţine pe langă acestea, izvoare sărate( cele ce izvorăsc din Munţii Gurghiu şi lacurile din dolină ) .

Renumele Sovatei se datorează lacurilor UrsuAlunişVerdeNegruRoşuMierlei şi Serpilor, cu ape clorurate şi sodice, ce prezintă fenomenul de heliotermie.

În Sovata există în total şase lacuri sărate, două cu apă dulce si un alt lac sărat transformat în mlaştină (Lacul Şerpilor. Lacurile sărate din Sovata sunt de tip carstic formate din doline de sare în depresiuni mici sau mari, însă formarea lor este legată si de exploatarea sării din trecut. Astfel se remarcă: Lacul UrsuLacul NegruLacul AlunişLacul Mierlei, Lacul Verde şi Lacul Roşu ca lacuri cu ape sarate si Lacul Paraschiva si Lacul Dulce ca lacuri cu apa dulce.

Dintre toate, cel mai de preţ este Lacul Ursu, comoara staţiunii Sovata, unic în Europa. În trecut teritoriul acestui lac era ocupat de fânaţ şi purta numele de Groapa lui Cristofor, iar teritoriul era strabatut de pârâul Criş - Topliţa.

Cel mai vechi lac al staţiunii este Lacul Negru, de origine antropică, format în anul 1710 prin surparea unei ocne, iar adâncimea maximă este de 6,2m. Este vestit pentru nămolul terapeutic extras şi folosit în diferite tratamente, însă rezervele de namol s-au epuizat cu timpul

Lacul Aluniş se află într-o dolină, la 60m de Lacul Ursu, format prin scurgerea apei provenita din Lacul Ursu. Deţine o adâncime maximă de 7,4m

Cel mai tânăr lac din staţiune este Lacul Mierlei şi datează de la inceputul anilor 1950, cu o adâncime maximă de până la 1 metru. Nămolul de aici se foloseşte în tratarea durerilor de spate şi a membrelor.

Lacul Verde şi-a primit denumirea datorită culorii verzui a copacilor care se oglindesc în el. Lângă Lacul Verde se află Masivul de sare.

Lacul Roşu şi-a primit numele datorită aspectului creat de viermişorii de sare care trăiesc aici de la concentraţia mare de sare şi de la frunzele colorate căzute în apă.

Lacul Paraschiva este un lac cu apa dulce, format în urma precipitaţiilor. Sedimentele sunt deosebit de groase şi nu au străpuns stratul de sare.
Un alt obiectiv important al zonei este impresionantul masiv de sare, o cută diapiră din Praid care se întinde până în Sovata pe 1600m lungime si 500m lăţime, terminandu-se la Sokoze pe Muntele de Sare. Cele mai înalte puncte ale Muntelui de Sare sunt Vf. Zoltan de 555m si Vf Sarea de 533m.

Dotările staţiunii sunt multiple: dotări pentru băi calde, în cada sau bazin, cu apă minerală sau sărată din lacuri, dotări pentru tratamente ginecologice, împachetări cu nămol cald, bazine pentru kinetoteraopie, saune ăi săli de gimnastică medicala

Datorită aerului pur, bogat în aerosoli, a aşezării şi împrejurimilor foarte pitoreşti, a mijloaclor de agreement existente, staţiunea e recomandată şi pentru odihnă şi recreere.

Sovata - Factori curativi

Factorii curativi cei mai importanţi sunt cu siguranţă lacurile helioterme din staţiune. Cel mai reprezentativ este Lacul Ursu (46000 mc), cu prezenţa fenomenul de heliotermie, care constă în stratificarea termică a apei şi creşterea concentraţiei sărurilor spre adâncime. La suprafaţă, temperatura apei este mică, aceasta fiind aproape de temperatura atmosferică, dupa care creşte până la aproximativ 3 m adâncime, după care se înregistrează valori mai reduse şi constante. În acest fel, la adâncimea favorabilă organismului (1,5 - 2 m) vara, temperatura apei oscilează între 30-40 grade Celsius.

Celelalte lacuri se remarcă prin diferiţi factori curativi cum ar fi nămolul sapropelic din Lacul Negru şi Lacul Aluniş (9000 mc) prin nămolul argilo-silicios. Lacurile celelalte, Verde (5000 mc) şi Roşu, aflate la baza Muntelui De Sare sunt de asemenea valoroase prin apa sarată şi nămolurile prezente.

Beneficiind de un climat subalpin, cu veri răcoroase şi ierni blânde, Sovata are o acţiune calmantă asupra sistemului nervos. Staţiunea este recomandată în tratarea afectiunilor ginecologice, degenerative, inflamatorii şi reumatismale, boli ale sistemului nervos periferic, tulburări endocrine şi boli cardiovasculare.

Pe scurt, Sovata este recomandată pentru tratarea afecţiunilor ginecologice, ale aparatului locomotor, afecţiunilor cardiovasculare, digestive şi endocrine, precum şi pentru tratarea stărilor post-traumatismale.

Lacul Ursu - Sovata

În data de 27 mai 1875 s-a produs o rupere de nori, formând o groapa pe fundul careia s-a depus fanul adus de apă şi a produs o înfundătură. Apa s-a acumulat şi s-a format lacul. Astfel se poate spune că lacul s-a format atât prin alunecare de teren cât şi prin astupare. Numele a fost dat de localnici, care au observat că forma s-a se aseamană cu o piele de urs întinsă. Actuala formă şi-a căpătat-o în anul 1881.

Surplusul de apă s-a scurs spre vest, într-o altă formă carstosalină, formând, prin prăbuşire, Lacul Alunis.

Se află la o altitudine de 502 m, înconjurat de păduri, cu o lungime de 306m şi înaltime de 182m.
Are adâncimea maximă de 18,4m, cea medie de 6m, iar concentraţia de sare de 250 de grame.

După formarea Lacului Ursu, adică după ce fenomenul hidric şi structura salinităţii s-au conturat, soarele a început sa încălzească apa sarată din el. Acest lucru a lost observat de oameni, care s-au gandit sa foloseasca apa caldă a lacurilor ca factor terapeutic. În anul 1893, Illyés Lajos a luat initiativa ca fenomenul de încălzire a Lacului Ursu să faca obiectul unor studii ştiinţifice. Mai mulţi specialişti s-au ocupat de fenomenul susamintit. La sfârşitul secolului trecut a existat o controversă cu privire la cauzele care determină încălzirea apei din Lacul Ursu. Unii considerau că încalzirea se datoreşte alimentării lacului, în interior, cu izvoare fierbinţi. Alţii au constatat ca pe fundul lacului temperatura era de 14°C, iar în straturile de mai sus, valori de 60-70ºC. negându-se astfel existenţa izvoarelor fierbinţi şi atribuind cauza, în schimb, unor fenomene chimice (descompunerea cristalelor de pirită).

În 1901, s-a descoperit, pentru prima dată, fenomenul de heliotermie. Ulterior, explicarea acestui fenomen a cunoscut noi contribuiţii din partea unor cercetători ca I. Maxim (1929) ş.a. De-a lungul anilor s-au observat temperaturi maxime diferite în Lacul Ursu, la nivelul termoclinei, adică între 1,5 m şi 2 în adâncime. Aceste temperaturi sunt determinate de raporturile de concentraţie salină a apei de la suprafaţă, care este mai dulce, şi a celei de adîncime, care este mai sărata, de condiţiile hidrometeorologiee, de agitaţia mecanică şi de transparenţa apei lacului.
Prof. dr. Marius Sturza, care a urmărit fenomenul de heliotermie la Sovata, timp de peste 20 de ani, susţine că, atunci când lacurile sărate nu sunt răscolite ţi sunt favorizate de multe zile calde şi senine, făra vânturi, pot să atingă temperaturi înalte, la anumite adâncimi. Astfel, el arată că în Lacul Ursu, s-a măsurat temperatura maximă de 70°C în 1898, de 60-65° in 1909, iar el a constatat 53-57°C în anii 1929-1931.

Cauza reducerii heliptermiei lacului, pe parcursul anilor, s-a datorat, în principal, modificării regimului hidric prin aportul mărit de apă dulce şi sporirii numărului de persoane intrate să facă baie, care, agitând apa, au condus la omogenizarea straturilor pe verticală. În ultimii ani s-au efectuat lucrări hidrotehnice care au reglementat în bună parte problema aportului de apă dulce şi rezultatele au început să se vadă, în sensul că temperatura, la termoclină, a inceput să crească. Măsurătorile făcute de catre specialiştii staţiunii Sovata arată că temperatura maximă, la nivelul termoclinei, a fost de 47,4°C în anul 1984, de 45,2°C în 1985, de 47,6° în 1986 şi de 42,0°C în anul 1987.

Lacurile de la Sovata au stat tot timpul in atentia specialiştilor, fiind cercetate din diferite puncte de vedere de Gh. Spacu si I. Dick (1926), iar mai recent, de D. Slavoaca, V. Bulgâreanu, I. Pisota, P. Gastescu, Al. Bobeica, Venera Serbanescu, Valeria Trica ş.a.

Salinitatea apei lacului Ursu prezintă o variaţie mare pe orizontul de la suprafaţă (0-2 m), până la 100 g/1, iar de la 2 m pana la fund, aceasta variază de la 220 g/1, la 300 g/L. Salinitatea şi temperatura sunt micşorate pe orizontul 0- 1,5 rn, datorită aportului de apă dulce la suprafaţă. Zona în care se face baie este delimitată prin balize de aceea din care se extrage nămol şi apă sărată pentru bazele de tratament.

Lacul Ursu este considerat rezervaţie naturală, ca lac sărat cu fenomen de heliotermie, bucurându-se de un regim special de protecţie.

Lacul Negru - Sovata

S-a format într-o mină de sare prăbuşită. E folosit pentru băi calde şi reci, fiind prevăzut cu instalaţii proprii. 

Sovata - activităţi outdoor

Pe lângă tratamentele balneo-climaterice, turiştii care optează pentru un sejur în Sovata au şi alte posibilitati de petrecere a timpului liber.

Cu toate că nu se află la o altitudine foarte înalta (aproximativ 600 metri), în Sovata se pot practica sporturi de iarnă. Împătimiţii schiului vor descoperi o pârtie excelentă, dotată cu telescaun, la 6 km de staţiune.

Mijloace de agrement in Sovata

  • Cluburi cu săli pentru jocuri distractive, pentru conferinţe, simpozioane etc.
  • Discoteci
  • Pârtie de schi cu telescaun şi babyschi în Sovata ( foarte aproape de Vila AnNA ) şi două pârtii de schi la 25 km pe şoseaua Praid – Gheorghieni
  • Salina Praid, la 6 km de Sovata cu bază de tratament, care se află la o adâncime de 120m de la suprafaţă având o lăţime de 20m, înalţime de 14m şi lungime de mai multe sute de metri. Pe o distanţă de 1250m de la intrare până la baza de tratament, transportul persoanelor se face cu autobuzele salinei.
    În timpul sezonului de vară, numărul persoanelor care vizitează mina şi a bolnavilor care se tratează aici, ajunge până la cifra de 2500-3000/zi.
  • Păstrăvăria de la Câmpul Cetăţii ( 17 km )
  • Comuna Corund, un mare centru de ceramică şi artizanat
  • Lacul Roşu ( 75 km )

Cazare Sovata, Pensiuni la Sovata, Cabane la Sovata, Hoteluri Sovata, Tratament Sovata, Lacul Ursu Sovata